joi, 30 ianuarie 2020

Probleme rezolvate



Compuși organici cu funcțiuni mixte

Aminoacizi

I. Aminoacizii naturali sunt, cu mici excepții, α-aminoacizi.
1. Stabiliți formula structurală și denumirea IUPAC pentru α-aminoacidul monoamino-monocarboxilic alifatic care conține în molecula sa 35,95% O, procente masice.
2. Scrieți formulele structurale ale aminoacidului identificat la:
a)      pH=2, mediu acid;        b)  pH=13, mediu bazic.
3. Calculați volumul de soluție de NaOH de concentrație 20%  și ρ=1,2 g/cm3, ce reacţionează cu 2 moli de  α-alanina.
Rezolvare:
1. Formula generală: CnH2n + 1NO2,   µaminoacid =14n + 47 g/mol
14n + 47 g .........32 g O
100 g...............35,95 g,     n=3,    formula moleculară C3H7NO2,  ac. 2-aminopropanoic;                       2. a) formula de structură în mediu acid- cation;
b) formula de structură în mediu bazic - anion;                                                                    
3. 2 moli α-alanina, 2 moli NaOH   m = 2·40 = 80 g (md)
ms = 80 · 100/20 = 400 g soluție
Vs = 400/1,2 = 333,3(3) cm3

II. Aminoacizii esenţiali sunt necesari pentru sinteza unor substanţe biologice importante în organism  și sunt introduși în organism prin intermediul alimentelor.
1. Identificați formula structurală și denumirea IUPAC a α-aminoacidului diamino-monocarboxilic, esențial, A, care conține raportul de masă C:H:O:N = 36:7:16:14.
2. Scrieți ecuațiile reacțiilor aminoacidului identificat cu:
   a) KOH(aq);          b) HCl(aq).
3.  Calculați masa de α-aminoacid, A, identificat ce reacționează cu 200 cm3 acid clorhidric de concentrație 2 mol/L.
Rezolvare:
1. C = 36/12 = 3 atomi-gram
H = 7 atomi-gram
O = 16/16 = 1 atomi-gram
N = 14/14 = 1 atomi-gram,   formula brută C3H7ON
Formula moleculară  (C3H7ON)n
Deoarece aminoacidul este diamino-monocarboxilic, n=2, formula moleculară este C6H14O2N2,
 ac. 2,6-diaminohexanoic  (lisina)
3. Vs = 0,2 L, CM= 2 mol/L,   ʋ = 0,2·2 = 0,4 moli HCl,  0,8 moli lisina
µC6H14O2N2 = 146 g/mol,  m = 0,8·146 = 116,8 g lisină

III. Aminoacizii sunt elemente esentiale cu rol în formarea proteinelor și asigură rezervele de energie necesară organismelor. 
1. Se dau formulele structurale pentru următorii aminoacizi:
(A)  HO-CH2-CH(NH2)-COOH  (B)  H3C-CH(NH2)-COOH  (C)  HS-CH2- CH(NH2)-COOH
a) Precizați numărul dipeptidelor obținute din aminoacizii A și B; scrieți formula structurală a unei dipeptide mixte.
b) Precizați numărul de tripeptide obținute din aminoacizii A, B, C.
2.  a) Calculați procentul masic de azot dintr-o tripeptidă mixtă.
     b) Calculaţi compoziţia procentuală elementală masică a serinei.
Rezolvare:
1. a) 2 dipeptide simple: seril-serina; α-alanil-α-alanină.
        2 dipeptide mixte: seril-α-alanină; α-alanil-serina.
b) 3 tripeptide simple și 6 tripeptide mixte izomere.
2. a)  α-alanil-seril-cisteina
µC9H17O5N3 = 247 g/mol,   N = 17%  
b) µC3H7O3N = 105 g/mol
% C=36·100/ 105 = 34,28  % H=7·100/ 105 = 6,6(6)   % N=14·100/ 105 = 13,3(3) 
% O=48·100/ 105 = 45,71

IV. Prin reacţia de condensare dintre α-alanină şi un aminoacid monoamino-monocarboxilic (A) rezultă o dipeptidă mixtă cu μ = 188 g/mol.
1. Stabilițiţi formula de structură a aminoacidului (A).
2. Scrieți formulele structurale ale dipeptidelor mixte obținute din α-alanină și aminoacidul identificat.
3. Stabiliți raportul masic al elementelor din dipeptida mixtă identificată.
Rezolvare:
1.  µdipeptida C5H9O3N2R = 188 g/mol, 145 + R = 188,  R = 43,
14n + 1 = 43, n = 3, C3H7─,    ac. 2-amino-3-metil-butanoic (valina)                                                    
2. Dipeptidele mixte: α-alanil-valina;  valil- α-alanină
3. C:H:O:N = 96:16:48:28 = 24:4:12:7

V. Hidroliza este principala proprietate a proteinelor în urma căreia se obțin peptide sau amestecuri de α-aminoacizi. Prin hidroliza unei peptide se formează 42 g serină și 24,2 g cisteină. Identificați peptida care a fost supusă hidrolizei și scrieți formulele de structură posibile ale acesteia.
Rezolvare:
µserina = 105 g/mol, υ =  42/105 = 0,4 moli serina
µcisteina = 121 g/mol, υ = 24,2/105 = 0,2 moli;
raportul molar al aminoacizilor: 0,4/0,2= 2:1,              2 moli serina, 1 mol cisteina
 Este o tripeptidă ce poate avea următoarele denumiri:  seril-seril-cisteina;
                                                                                         seril-cisteinil-serină;
                                                                                         cisteinil-seril-serină;

VI. Glutationul (γ-glutamil-cisteinil-glicina) este o tripeptidă produsă de celulele organismului și reprezintă o sursă energetică principală cât și un antioxidant capabil să distrugă radicalii liberi.
1. Scrieţi ecuaţia reacţiei de hidroliză enzimatică totală a glutationului.
2. Notaţi formulele de structură, la pH = 12, pentru cei trei aminoacizi rezultaţi la hidroliza glutationului.
3. Calculaţi masa de glutation care se hidrolizează, dacă s-au folosit 72 g de apă.
Rezolvare:
1. glutation + 2 H2O ac. glutamic + cisteina + glicina
2. anionii corespunzători
3. µglutation = 307 g/mol,  x =  307∙ 72/ 36 = 614 g glutation

VIII. O tripeptidă simplă conține 13,33 % N.
Identificați aminoacidul monoaminomonocarboxilic  de la care provine tripeptida.
Rezolvare:
f. generală aminoacid CnH2n +1NO2
µtripeptida = 3µaminoacid  - 2µapă= 3µaminoacid  - 36
3µaminoacid  - 36 g tripeptidă.......................3∙14 g azot
100g tripeptidă............................................13,33 g azot,  µaminoacid = 117 g/mol
µCnH2n +1NO2 = 117 g/mol,  n= 5, C5H11NO2, valina

IX. Se consideră hexapeptida: gli-val-ser-cis-gli-ala
Care sunt dipeptidele și tripeptidele formate la hidroliza pațială în mediu acid a hexapeptidei?
Rezolvare:
Dipeptide: gli-val, val-ser, ser-cis, cis-gli, gli-ala
Tripeptide: gli-val-ser, val-ser-cis, ser-cis-gli, cis-gli-ala

Zaharide

I. Glucoza este un combustibil esențial pentru organism.
1. Scrieţi ecuaţia reacţiei glucozei cu reactiv Tollens.
2. Calculaţi masa de argint, care se formează în reacţia unei probe de 200 mL glucoză de concentraţie 1M cu o cantitate stoechiometrică de reactiv Tollens. AAg = 108.     
Rezolvare:
1. C6H12O6  +  2[Ag(NH3)2]OH  C6H12O7   +  2Ag↓  + 4NH3  +  H2O
2.  ʋ = 0,2·1 = 0,2 moli glucoză
 x = 0,2 ∙ 2 /1 = 0,4 moli Ag,  m = 0,2·108 = 21,6 g Ag

II. Prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine un produs (A) cu caracter acid.
1. Calculaţi masa de compus (A) obţinut din 7 moli de glucoză, dacă randamentul reacţiei este de 80%.
2. Scrieți ecuația reacției chimice dintre compusul (A) și hidroxidul de calciu.
3. Calculați masa de gluconat de calciu obținută în condițiile de la punctul 1.
Rezolvare:
1. A - C6H12O7,  acid gluconic
2. 7 moli glucoză,  7 moli ac. gluconic (Ct), Cp = 7 ∙ 80 / 100 = 5,6 moli ac. gluconic
µC6H12O7 = 196 g/mol,  m = 5,6 · 196 = 1097,6 g ac. gluconic
3. 2C6H12O7  + Ca(OH)2     (C6H11O7) 2Ca  +  2H2O  
 x = 2,8 moli gluconat de calciu
µ(C6H11O7) 2Ca = 430 g/mol,  m = 2,8·430 = 1204 g gluconat de calciu

III. O cantitate de 200 g soluție de glucoză se tratează cu reactiv Fehling și se obțin 72 g de precipitat.
1. Determinați concentrația procentuală de masă a soluției de glucoză.
2. Calculați volumul de soluție de reactiv Fehling de concentrație 2M utilizat în reacție.
Rezolvare:
1. C6H12O6  +  2Cu(OH) 2    C6H12O7   +  Cu2O↓  +  2H2O
µC6H12O6 = 180 g/mol   µCu2O = 144 g/mol
υ =72/144= = 0,5 moli Cu2O   0,5 moli C6H12O6,  m = 0,5·180 = 90 g C6H12O6
c = 45 %
2.  x = 1 mol Cu(OH)2  Vs = 0,5 L soluție

IV. Amidonul participă la următoarea succesiune de reacţii:
- hidroliza amidonului
- fermentația glucozei
1. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice din schemă;
2. Denumiţi compuşii organici obținuți;
3. Știind că se supune hidrolizei o cantitate de 500 kg amidon de puritate 81%, calculați volumul de gaz degajat, măsurat la 27ºC și 2 atm.
Rezolvare:
1.  (C6H10O5)n  + nH2O  nC6H12O6
C6H12O6        2CH3─ CH2─OH   +   2CO2
2.  C6H12O6  glucoză   CH3─ CH2─OH etanol
3. mp = 81·  100 / 500 = 405 g amidon pur,  450 g glucoză
υ = 450/180= 2,5moli glucoză,  5moli CO2, T=273+27= 300K, R = 0,082 L· atm/mol·K.                      V =  = υ RT / P= 61,5 L CO2

V. În cursul arderilor din organism, glucoza eliberează o cantitate de energie de 2817 kJ/ mol. Calculaţi cantitatea de energie eliberată de 500 g de struguri cu 80 % glucoză (procente masice).
Rezolvare:
80 · 500 /100= 400 g glucoză, υ = 400 / 180= 2,2(2) moli glucoză
1 mol glucoză..............................2817 kj
2,2(2) moli glucoză.....................x                 x = 6260 kj

VI. Se supun fermentației alcoolice 1800 kg soluție de glucoză de concentrație 80% . Dioxidul de carbon se absoarbe total în soluție de hidroxid de calciu de concentrație 2M.
1. Scrieți ecuațiile reacțiilor care au loc;
2. Calculați volumul de soluție de hidroxid de calciu necesar;
Rezolvare:
1) C6H12O6      2CH3─ CH2─OH   +   2CO2
Ca(OH)2 + CO2 CaCO3  +  H2O
2) md = 1440 kg glucoză, υ = 8 kmoli glucoză, 16 kmoli CO2 care reacționează cu 16 kmoli Ca(OH)2, Vs = 16:2 = 8 L soluție


marți, 28 ianuarie 2020

Programa de chimie organică pentru bacalaureat


Programa de chimie organică-bacalaureat


 Programa de bacalaureat pentru disciplina chimie, valabilă în sesiunile anului 2020, este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.070/2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2017.

Statutul disciplinei
In cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplina optionala, fiind sustinuta la proba E. d) in functie de filiera, profil si specializare/calificare profesionala.
Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganica si generala sau pentru programa de chimie organica.
I. Competente de evaluat
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee intalnite in viata de zi cu zi
1.1. Clasificarea compusilor organici in functie de natura grupei functionale
1.2. Diferentierea compusilor organici in functie de structura acestora 1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta
2. Investigarea comportarii unor substante chimice sau sisteme chimice 2.1. Efectuarea de investigatii pentru evidentierea unor caracteristici, proprietati, relatii
2.2. Formularea de concluzii care sa demonstreze relatii de tip cauza-efect 2.3. Evaluarea masurii in care concluziile investigatiei sustin predictiile initiale
3. Rezolvarea de probleme in scopul stabilirii unor corelatii relevante, demonstrand rationamente deductive si inductive
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situatie
3.3. Justificarea explicatiilor si solutiilor la probleme
4. Comunicarea intelegerii conceptelor in rezolvarea de probleme, in formularea explicatiilor, in conducerea investigatiilor si in raportarea de rezultate
4.1. Utilizarea, in mod sistematic, a terminologiei specifice intr-o varietate de contexte de comunicare
4.2. Procesarea unui volum important de informatii si realizarea distinctiei dintre informatii relevante/irelevante si subiective/obiective
4.3. Decodificarea si interpretarea limbajului simbolic si intelegerea relatiei acestuia cu limbajul comun
5. Evaluarea consecintelor proceselor si actiunii produselor chimice asupra propriei persoane si asupra mediului
5.1. Analizarea consecintelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante si folosirea necorespunzatoare a produselor chimice
5.2. Justificarea importantei compusilor organici

II. CONTINUTURI

Structura si compozitia substantelor organice
Introducere in studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloaga, formule brute, formule moleculare si formule de structura plane ale claselor de compusi organici studiati
Legaturi chimice in compusii organici
Izomeria de catena, de pozitie pentru compusii organici studiati
Izomeria optica: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic

Clasificarea compusilor organici
Clasificarea compusilor organici: hidrocarburi si compusi cu functiuni
Clasificarea compusilor organici in functie de grupa functionala Compusi cu grupe functionale monovalente: compusi halogenati, compusi hidroxilici, amine
Compusi cu grupe functionale divalente si trivalente: compusi carbonilici, compusi carboxilici
Compusi cu grupe functionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide

Tipuri de reactii chimice in chimia organica
Reactii de substitutie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului)
Reactii de aditie [bromurarea propenei (cu Br2 si HBr), bromurarea acetilenei
(cu Br2 si HBr)]
Reactii de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2butanolului)
Reactii de transpozitie (izomerizarea n-pentanului)

Alcani
Alcani: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena, proprietati fizice, proprietati chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea si dehidrogenarea butanului, arderea Importanta practica a metanului. Putere calorica

Alchene
Alchene: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea
Importanta practica a etenei

Alchine
Alchine: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O la acetilena, arderea
Obtinerea acetilenei din carbid
Importanta practica a acetilenei
Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil

Cauciucul natural si sintetic Mase plastice
Cauciucul natural si sintetic, mase plastice: proprietati fizice, importanta

Arene
Arene: benzen, toluen, naftalina: formule moleculare si de structura plane, proprietati fizice, proprietati chimice: benzen, toluen, naftalina - halogenare, nitrare
Alchilarea benzenului cu propena.

Benzine
Cifra octanica Putere calorica

Alcooli
Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structura, denumire, proprietati fizice (stare de agregare, solubilitate in apa, punct de fierbere), etanol - fermentatia acetica, metanol - arderea, glicerina - obtinerea trinitratului de glicerina
Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7)
Importanta practica si biologica a etanolului

Acizi carboxilici
Acizi carboxilici: acidul acetic - reactiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonati, etanol
Importanta practica si biologica a acidului acetic
Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic

Grasimi Agenti tensioactivi
Grasimi: stare naturala, proprietati fizice, importanta
Hidrogenarea grasimilor lichide
Hidroliza grasimilor
Agenti tensioactivi: sapunuri si detergenti - actiunea de spalare Obtinerea sapunului

Aminoacizi Proteine
Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definitie, denumire, clasificare, proprietati fizice, caracter amfoter Identificarea aminoacizilor
Condensarea aminoacizilor
Proteine: stare naturala, proprietati fizice, importanta
Hidroliza enzimatica a proteinelor
Denaturarea proteinelor

Zaharide
Zaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloza - stare naturala, proprietati fizice, importanta
Monozaharide: glucoza si fructoza (formule plane), formule de perspectiva
(Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza
Oxidarea glucozei (reactiv Tollens si Fehling)
Condensarea monozaharidelor
Hidroliza enzimatica a amidonului
Calcule chimice Utilizari ale substantelor studiate
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice si a ecuatiei reactiei chimice), puritate, randament
Utilizari ale substantelor studiate
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala



NOTA:
Programele de examen sunt realizate in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare. Subiectele pentru examenul national de bacalaureat evalueaza competentele dezvoltate pe parcursul invatamantului liceal, se elaboreaza in conformitate cu prezenta programa si nu vizeaza continutul unui manual anume.