Programa de chimie organică-bacalaureat
Programa de bacalaureat pentru
disciplina chimie, valabilă în sesiunile anului 2020, este cea
prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice nr. 5.070/2016 privind organizarea şi desfăşurarea
examenului de bacalaureat naţional - 2017.
Statutul
disciplinei
In
cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplina optionala,
fiind sustinuta la proba E. d) in functie de filiera, profil si specializare/calificare
profesionala.
Elevii
care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie
anorganica si generala sau pentru programa de chimie organica.
I. Competente de evaluat
1. Explicarea unor
fenomene, procese, procedee intalnite in viata de zi cu zi
1.1. Clasificarea compusilor organici in functie de natura grupei
functionale
1.2. Diferentierea
compusilor organici in functie de structura acestora 1.3. Descrierea
comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta
2. Investigarea
comportarii unor substante chimice sau sisteme chimice 2.1. Efectuarea de investigatii
pentru evidentierea unor caracteristici, proprietati, relatii
2.2. Formularea de
concluzii care sa demonstreze relatii de tip cauza-efect 2.3. Evaluarea masurii
in care concluziile investigatiei sustin predictiile initiale
3. Rezolvarea de probleme
in scopul stabilirii unor corelatii relevante, demonstrand rationamente
deductive si inductive
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza
o situatie
3.3. Justificarea
explicatiilor si solutiilor la probleme
4. Comunicarea
intelegerii conceptelor in rezolvarea de probleme, in formularea explicatiilor,
in conducerea investigatiilor si in raportarea de rezultate
4.1. Utilizarea, in mod sistematic, a terminologiei specifice intr-o
varietate de contexte de comunicare
4.2. Procesarea
unui volum important de informatii si realizarea distinctiei dintre informatii
relevante/irelevante si subiective/obiective
4.3. Decodificarea
si interpretarea limbajului simbolic si intelegerea relatiei acestuia cu
limbajul comun
5. Evaluarea
consecintelor proceselor si actiunii produselor chimice asupra propriei
persoane si asupra mediului
5.1. Analizarea consecintelor dezechilibrelor generate de procesele chimice
poluante si folosirea necorespunzatoare a produselor chimice
5.2. Justificarea
importantei compusilor organici
II. CONTINUTURI
Structura si compozitia substantelor organice
|
Introducere in studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice,
elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloaga,
formule brute, formule moleculare si formule de structura plane ale claselor
de compusi organici studiati
Legaturi chimice in compusii organici
Izomeria de catena, de pozitie pentru compusii organici studiati
Izomeria optica: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic
|
||
Clasificarea compusilor organici
|
Clasificarea compusilor organici: hidrocarburi si compusi cu functiuni
Clasificarea compusilor organici in functie de grupa functionala Compusi
cu grupe functionale monovalente: compusi halogenati, compusi hidroxilici,
amine
Compusi cu grupe functionale divalente si trivalente: compusi
carbonilici, compusi carboxilici
Compusi cu grupe functionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide
|
||
Tipuri de reactii chimice in chimia organica
|
Reactii de substitutie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului)
Reactii de aditie [bromurarea propenei (cu Br2 si HBr), bromurarea acetilenei
(cu Br2
si HBr)]
Reactii de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea
2butanolului)
Reactii de transpozitie (izomerizarea n-pentanului)
|
||
Alcani
|
Alcani: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena,
proprietati fizice, proprietati chimice: clorurarea metanului, izomerizarea
butanului, cracarea si dehidrogenarea butanului, arderea Importanta practica
a metanului. Putere calorica
|
||
Alchene
|
Alchene: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de
pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov),
polimerizarea
Importanta practica a etenei
|
||
Alchine
|
Alchine: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de
pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O la acetilena, arderea
Obtinerea acetilenei din carbid
Importanta practica a acetilenei
Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil
|
||
Cauciucul natural si sintetic Mase plastice
|
Cauciucul natural si sintetic, mase plastice: proprietati fizice,
importanta
|
||
Arene
|
Arene: benzen, toluen, naftalina: formule moleculare si de structura
plane, proprietati fizice, proprietati chimice: benzen, toluen, naftalina -
halogenare, nitrare
Alchilarea benzenului cu propena.
|
||
Benzine
|
Cifra octanica Putere calorica
|
||
Alcooli
|
Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structura, denumire,
proprietati fizice (stare de agregare, solubilitate in apa, punct de
fierbere), etanol - fermentatia acetica, metanol - arderea, glicerina -
obtinerea trinitratului de glicerina
Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7)
Importanta practica si biologica a etanolului
|
||
Acizi carboxilici
|
Acizi carboxilici: acidul acetic - reactiile cu metale reactive, oxizi
metalici, hidroxizi alcalini, carbonati, etanol
Importanta practica si biologica a acidului acetic
Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic
|
||
Grasimi Agenti tensioactivi
|
Grasimi: stare naturala, proprietati fizice, importanta
Hidrogenarea grasimilor lichide
Hidroliza grasimilor
Agenti tensioactivi: sapunuri si detergenti - actiunea de spalare
Obtinerea sapunului
|
||
Aminoacizi Proteine
|
Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic,
lisina): definitie, denumire, clasificare, proprietati fizice, caracter
amfoter Identificarea aminoacizilor
Condensarea aminoacizilor
Proteine: stare naturala, proprietati fizice, importanta
Hidroliza enzimatica a proteinelor
Denaturarea proteinelor
|
||
Zaharide
|
Zaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloza - stare naturala,
proprietati fizice, importanta
Monozaharide: glucoza si fructoza (formule plane), formule de perspectiva
(Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza
Oxidarea glucozei (reactiv Tollens si Fehling)
Condensarea monozaharidelor
Hidroliza enzimatica a amidonului
|
||
Calcule chimice Utilizari ale substantelor studiate
|
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice
si a ecuatiei reactiei chimice), puritate, randament
Utilizari ale substantelor studiate
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala
|
||
|
|
||
NOTA:
Programele de
examen sunt realizate in conformitate cu prevederile programelor scolare in
vigoare. Subiectele pentru examenul national de bacalaureat evalueaza
competentele dezvoltate pe parcursul invatamantului liceal, se elaboreaza in
conformitate cu prezenta programa si nu vizeaza continutul unui manual anume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu