Probleme rezolvate

Compuși organici cu funcțiuni mixte

Aminoacizi

I. Aminoacizii naturali sunt, cu mici excepții, α-aminoacizi.

1. Stabiliți formula structurală și denumirea IUPAC pentru α-aminoacidul monoamino-monocarboxilic alifatic care conține în molecula sa 35,95% O, procente masice.

2. Scrieți formulele structurale ale aminoacidului identificat la:

a)      pH=2, mediu acid;        b)  pH=13, mediu bazic.

3. Calculați volumul de soluție de NaOH de concentrație 20%  și ρ=1,2 g/cm³, ce reacţionează cu 2 moli de  α-alanina.

Rezolvare:

1. Formula generală: C_nH_{2n + 1}NO_2,   µaminoacid =14n + 47 g/mol

14n + 47 g .........32 g O

100 g...............35,95 g,     n=3,    formula moleculară C₃H₇NO₂,  ac. 2-aminopropanoic;                       2. a) formula de structură în mediu acid- cation;

b) formula de structură în mediu bazic - anion;                                                                    

3. 2 moli α-alanina, 2 moli NaOH   m = 2·40 = 80 g (md)

ms = 80 · 100/20 = 400 g soluție

Vs = 400/1,2 = 333,3(3) cm3

II. Aminoacizii esenţiali sunt necesari pentru sinteza unor substanţe biologice importante în organism  și sunt introduși în organism prin intermediul alimentelor.

1. Identificați formula structurală și denumirea IUPAC a α-aminoacidului diamino-monocarboxilic, esențial, A, care conține raportul de masă C:H:O:N = 36:7:16:14.

2. Scrieți ecuațiile reacțiilor aminoacidului identificat cu:

   a) KOH(aq);          b) HCl(aq).

3.  Calculați masa de α-aminoacid, A, identificat ce reacționează cu 200 cm³ acid clorhidric de concentrație 2 mol/L.

Rezolvare:

1. C = 36/12 = 3 atomi-gram

H = 7 atomi-gram

O = 16/16 = 1 atomi-gram

N = 14/14 = 1 atomi-gram,   formula brută C₃H₇ON

Formula moleculară  (C₃H₇ON)n

Deoarece aminoacidul este diamino-monocarboxilic, n=2, formula moleculară este C₆H₁₄O₂N₂,
 ac. 2,6-diaminohexanoic  (lisina)

3. Vs = 0,2 L, C_M= 2 mol/L,   ʋ = 0,2·2 = 0,4 moli HCl,  0,8 moli lisina

µC₆H₁₄O₂N₂ = 146 g/mol,  m = 0,8·146 = 116,8 g lisină

III. Aminoacizii sunt elemente esentiale cu rol în formarea proteinelor și asigură rezervele de energie necesară organismelor. 

1. Se dau formulele structurale pentru următorii aminoacizi:

(A)  HO-CH₂-CH(NH₂)-COOH  (B)  H₃C-CH(NH₂)-COOH  (C)  HS-CH₂- CH(NH₂)-COOH

a) Precizați numărul dipeptidelor obținute din aminoacizii A și B; scrieți formula structurală a unei dipeptide mixte.

b) Precizați numărul de tripeptide obținute din aminoacizii A, B, C.

2.  a) Calculați procentul masic de azot dintr-o tripeptidă mixtă.

     b) Calculaţi compoziţia procentuală elementală masică a serinei.

Rezolvare:

1. a) 2 dipeptide simple: seril-serina; α-alanil-α-alanină.

        2 dipeptide mixte: seril-α-alanină; α-alanil-serina.

b) 3 tripeptide simple și 6 tripeptide mixte izomere.

2. a)  α-alanil-seril-cisteina

µC₉H₁₇O₅N₃ = 247 g/mol,   N = 17%  

b) µC₃H₇O₃N = 105 g/mol

% C=36·100/ 105 = 34,28  % H=7·100/ 105 = 6,6(6)   % N=14·100/ 105 = 13,3(3) 

% O=48·100/ 105 = 45,71

IV. Prin reacţia de condensare dintre α-alanină şi un aminoacid monoamino-monocarboxilic (A) rezultă o dipeptidă mixtă cu μ = 188 g/mol.

1. Stabilițiţi formula de structură a aminoacidului (A).

2. Scrieți formulele structurale ale dipeptidelor mixte obținute din α-alanină și aminoacidul identificat.

3. Stabiliți raportul masic al elementelor din dipeptida mixtă identificată.

Rezolvare:

1.  µdipeptida C₅H₉O₃N₂R = 188 g/mol, 145 + R = 188,  R = 43,

14n + 1 = 43, n = 3, C₃H₇─,    ac. 2-amino-3-metil-butanoic (valina)                                                    

2. Dipeptidele mixte: α-alanil-valina;  valil- α-alanină

3. C:H:O:N = 96:16:48:28 = 24:4:12:7

V. Hidroliza este principala proprietate a proteinelor în urma căreia se obțin peptide sau amestecuri de α-aminoacizi. Prin hidroliza unei peptide se formează 42 g serină și 24,2 g cisteină. Identificați peptida care a fost supusă hidrolizei și scrieți formulele de structură posibile ale acesteia.

Rezolvare:

µserina = 105 g/mol, υ =  42/105 = 0,4 moli serina

µcisteina = 121 g/mol, υ = 24,2/105 = 0,2 moli;

raportul molar al aminoacizilor: 0,4/0,2= 2:1,              2 moli serina, 1 mol cisteina

 Este o tripeptidă ce poate avea următoarele denumiri:  seril-seril-cisteina;

                                                                                         seril-cisteinil-serină;

                                                                                         cisteinil-seril-serină;

VI. Glutationul (γ-glutamil-cisteinil-glicina) este o tripeptidă produsă de celulele organismului și reprezintă o sursă energetică principală cât și un antioxidant capabil să distrugă radicalii liberi.

1. Scrieţi ecuaţia reacţiei de hidroliză enzimatică totală a glutationului.

2. Notaţi formulele de structură, la pH = 12, pentru cei trei aminoacizi rezultaţi la hidroliza glutationului.

3. Calculaţi masa de glutation care se hidrolizează, dacă s-au folosit 72 g de apă.

Rezolvare:

1. glutation + 2 H₂O → ac. glutamic + cisteina + glicina

2. anionii corespunzători

3. µglutation = 307 g/mol,  x =  307∙ 72/ 36 = 614 g glutation

VIII. O tripeptidă simplă conține 13,33 % N.

Identificați aminoacidul monoaminomonocarboxilic  de la care provine tripeptida.

Rezolvare:

f. generală aminoacid C_nH_{2n +1}NO₂

µtripeptida = 3µaminoacid  - 2µapă= 3µaminoacid  - 36

3µaminoacid  - 36 g tripeptidă.......................3∙14 g azot

100g tripeptidă............................................13,33 g azot,  µaminoacid = 117 g/mol

µC_nH_{2n +1}NO₂ = 117 g/mol,  n= 5, C₅H₁₁NO_2, valina

IX. Se consideră hexapeptida: gli-val-ser-cis-gli-ala

Care sunt dipeptidele și tripeptidele formate la hidroliza pațială în mediu acid a hexapeptidei?

Rezolvare:

Dipeptide: gli-val, val-ser, ser-cis, cis-gli, gli-ala

Tripeptide: gli-val-ser, val-ser-cis, ser-cis-gli, cis-gli-ala

Zaharide

I. Glucoza este un combustibil esențial pentru organism.

1. Scrieţi ecuaţia reacţiei glucozei cu reactiv Tollens.

2. Calculaţi masa de argint, care se formează în reacţia unei probe de 200 mL glucoză de concentraţie 1M cu o cantitate stoechiometrică de reactiv Tollens. A_Ag = 108.     

Rezolvare:

1. C₆H₁₂O₆  +  2[Ag(NH₃)₂]OH  → C₆H₁₂O₇   +  2Ag↓  + 4NH₃  +  H₂O

2.  ʋ = 0,2·1 = 0,2 moli glucoză

 x = 0,2 ∙ 2 /1 = 0,4 moli Ag,  m = 0,2·108 = 21,6 g Ag

II. Prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine un produs (A) cu caracter acid.

1. Calculaţi masa de compus (A) obţinut din 7 moli de glucoză, dacă randamentul reacţiei este de 80%.

2. Scrieți ecuația reacției chimice dintre compusul (A) și hidroxidul de calciu.

3. Calculați masa de gluconat de calciu obținută în condițiile de la punctul 1.

Rezolvare:

1. A - C₆H₁₂O_7,  acid gluconic

2. 7 moli glucoză,  7 moli ac. gluconic (C_t), C_p = 7 ∙ 80 / 100 = 5,6 moli ac. gluconic

µC₆H₁₂O₇ = 196 g/mol,  m = 5,6 · 196 = 1097,6 g ac. gluconic

3. 2C₆H₁₂O₇  + Ca(OH)₂  →   (C₆H₁₁O₇) ₂Ca  +  2H₂O  

 x = 2,8 moli gluconat de calciu

µ(C₆H₁₁O₇) ₂Ca = 430 g/mol,  m = 2,8·430 = 1204 g gluconat de calciu

III. O cantitate de 200 g soluție de glucoză se tratează cu reactiv Fehling și se obțin 72 g de precipitat.

1. Determinați concentrația procentuală de masă a soluției de glucoză.

2. Calculați volumul de soluție de reactiv Fehling de concentrație 2M utilizat în reacție.

Rezolvare:

1. C₆H₁₂O₆  +  2Cu(OH) ₂  →   C₆H₁₂O₇   +  Cu₂O↓  +  2H₂O

µC₆H₁₂O₆ = 180 g/mol   µCu₂O = 144 g/mol

υ =72/144= = 0,5 moli Cu₂O   0,5 moli C₆H₁₂O₆,  m = 0,5·180 = 90 g C₆H₁₂O₆

c = 45 %

2.  x = 1 mol Cu(OH)₂  Vs = 0,5 L soluție

IV. Amidonul participă la următoarea succesiune de reacţii:

- hidroliza amidonului

- fermentația glucozei

1. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice din schemă;

2. Denumiţi compuşii organici obținuți;

3. Știind că se supune hidrolizei o cantitate de 500 kg amidon de puritate 81%, calculați volumul de gaz degajat, măsurat la 27ºC și 2 atm.

Rezolvare:

1.  ─(C₆H₁₀O₅)_n─  + nH₂O →  nC₆H₁₂O₆

C₆H₁₂O₆    →    2CH₃─ CH₂─OH   +   2CO₂↑

2.  C₆H₁₂O₆  glucoză   CH₃─ CH₂─OH etanol

3. m_p = 81·  100 / 500 = 405 g amidon pur,  450 g glucoză

υ = 450/180= 2,5moli glucoză,  5moli CO₂, T=273+27= 300K, R = 0,082 L· atm/mol·K.                      V =  = υ RT / P= 61,5 L CO₂

V. În cursul arderilor din organism, glucoza eliberează o cantitate de energie de 2817 kJ/ mol. Calculaţi cantitatea de energie eliberată de 500 g de struguri cu 80 % glucoză (procente masice).

Rezolvare:

80 · 500 /100= 400 g glucoză, υ = 400 / 180= 2,2(2) moli glucoză

1 mol glucoză..............................2817 kj

2,2(2) moli glucoză.....................x                 x = 6260 kj

VI. Se supun fermentației alcoolice 1800 kg soluție de glucoză de concentrație 80% . Dioxidul de carbon se absoarbe total în soluție de hidroxid de calciu de concentrație 2M.

1. Scrieți ecuațiile reacțiilor care au loc;

2. Calculați volumul de soluție de hidroxid de calciu necesar;

Rezolvare:

1) C₆H₁₂O₆      2CH₃─ CH₂─OH   +   2CO₂↑

Ca(OH)₂ + CO₂ CaCO₃↓  +  H₂O

2) m_d = 1440 kg glucoză, υ = 8 kmoli glucoză, 16 kmoli CO₂ care reacționează cu 16 kmoli Ca(OH)₂, Vs = 16:2 = 8 L soluție

Programa de chimie organică pentru bacalaureat

Programa de chimie organică-bacalaureat

 Programa de bacalaureat pentru disciplina chimie, valabilă în sesiunile anului 2020, este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.070/2016 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2017.

Statutul disciplinei

In cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplina optionala, fiind sustinuta la proba E. d) in functie de filiera, profil si specializare/calificare profesionala.

Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganica si generala sau pentru programa de chimie organica.

I. Competente de evaluat

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee intalnite in viata de zi cu zi

1.1. Clasificarea compusilor organici in functie de natura grupei functionale

1.2. Diferentierea compusilor organici in functie de structura acestora 1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta

2. Investigarea comportarii unor substante chimice sau sisteme chimice 2.1. Efectuarea de investigatii pentru evidentierea unor caracteristici, proprietati, relatii

2.2. Formularea de concluzii care sa demonstreze relatii de tip cauza-efect 2.3. Evaluarea masurii in care concluziile investigatiei sustin predictiile initiale

3. Rezolvarea de probleme in scopul stabilirii unor corelatii relevante, demonstrand rationamente deductive si inductive

3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative

3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situatie

3.3. Justificarea explicatiilor si solutiilor la probleme

4. Comunicarea intelegerii conceptelor in rezolvarea de probleme, in formularea explicatiilor, in conducerea investigatiilor si in raportarea de rezultate

4.1. Utilizarea, in mod sistematic, a terminologiei specifice intr-o varietate de contexte de comunicare

4.2. Procesarea unui volum important de informatii si realizarea distinctiei dintre informatii relevante/irelevante si subiective/obiective

4.3. Decodificarea si interpretarea limbajului simbolic si intelegerea relatiei acestuia cu limbajul comun

5. Evaluarea consecintelor proceselor si actiunii produselor chimice asupra propriei persoane si asupra mediului

5.1. Analizarea consecintelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante si folosirea necorespunzatoare a produselor chimice

5.2. Justificarea importantei compusilor organici

II. CONTINUTURI

Structura si compozitia substantelor organice	Introducere in studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloaga, formule brute, formule moleculare si formule de structura plane ale claselor de compusi organici studiati Legaturi chimice in compusii organici Izomeria de catena, de pozitie pentru compusii organici studiati Izomeria optica: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic
Clasificarea compusilor organici	Clasificarea compusilor organici: hidrocarburi si compusi cu functiuni Clasificarea compusilor organici in functie de grupa functionala Compusi cu grupe functionale monovalente: compusi halogenati, compusi hidroxilici, amine Compusi cu grupe functionale divalente si trivalente: compusi carbonilici, compusi carboxilici Compusi cu grupe functionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide
Tipuri de reactii chimice in chimia organica	Reactii de substitutie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului) Reactii de aditie [bromurarea propenei (cu Br2 si HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 si HBr)] Reactii de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2butanolului) Reactii de transpozitie (izomerizarea n-pentanului)
Alcani	Alcani: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena, proprietati fizice, proprietati chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea si dehidrogenarea butanului, arderea Importanta practica a metanului. Putere calorica
Alchene	Alchene: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea Importanta practica a etenei
Alchine	Alchine: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O la acetilena, arderea Obtinerea acetilenei din carbid Importanta practica a acetilenei Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil
Cauciucul natural si sintetic Mase plastice	Cauciucul natural si sintetic, mase plastice: proprietati fizice, importanta
Arene	Arene: benzen, toluen, naftalina: formule moleculare si de structura plane, proprietati fizice, proprietati chimice: benzen, toluen, naftalina - halogenare, nitrare Alchilarea benzenului cu propena.
Benzine	Cifra octanica Putere calorica
Alcooli	Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structura, denumire, proprietati fizice (stare de agregare, solubilitate in apa, punct de fierbere), etanol - fermentatia acetica, metanol - arderea, glicerina - obtinerea trinitratului de glicerina Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7) Importanta practica si biologica a etanolului
Acizi carboxilici	Acizi carboxilici: acidul acetic - reactiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonati, etanol Importanta practica si biologica a acidului acetic Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic
Grasimi Agenti tensioactivi	Grasimi: stare naturala, proprietati fizice, importanta Hidrogenarea grasimilor lichide Hidroliza grasimilor Agenti tensioactivi: sapunuri si detergenti - actiunea de spalare Obtinerea sapunului
Aminoacizi Proteine	Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definitie, denumire, clasificare, proprietati fizice, caracter amfoter Identificarea aminoacizilor Condensarea aminoacizilor Proteine: stare naturala, proprietati fizice, importanta Hidroliza enzimatica a proteinelor Denaturarea proteinelor
Zaharide	Zaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloza - stare naturala, proprietati fizice, importanta Monozaharide: glucoza si fructoza (formule plane), formule de perspectiva (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza Oxidarea glucozei (reactiv Tollens si Fehling) Condensarea monozaharidelor Hidroliza enzimatica a amidonului
Calcule chimice Utilizari ale substantelor studiate	Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice si a ecuatiei reactiei chimice), puritate, randament Utilizari ale substantelor studiate Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala

NOTA:

Programele de examen sunt realizate in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare. Subiectele pentru examenul national de bacalaureat evalueaza competentele dezvoltate pe parcursul invatamantului liceal, se elaboreaza in conformitate cu prezenta programa si nu vizeaza continutul unui manual anume.

Proprietăți chimice ale proteinelor

Argument

,,Doar iubitorul de cunoaștere se duce printre zei” (Socrate)

Valența oferă informații în legătură cu modul de combinare a elementelor pentru a forma diverse substanțe, ne ajută să înțelegem de ce unele combinații chimice sunt stabile, iar altele nu.

        Conform DEX, definițiile valenței sunt:

·        Mărime care indică capacitatea de combinare a elementelor şi a radicalilor şi care reprezintă numărul atomilor de hidrogen (sau de echivalenţi ai acestuia) cu care se poate combina atomul elementului sau radicalul respectiv.

·        Liniuţă de valenţă, semn grafic care marchează în formulele chimice legătura dintre atomii moleculelor.

·        Forţă de legătură între doi atomi ai unei molecule.

·        Fig. Însuşire, posibilitate (de dezvoltare).

      De ce ,,Valențele Chimiei” ? 

•  Încă din antichitate apăreau activități la baza cărora se afla chimia, cum ar fi: prelucrarea  metalelor, a sticlei, a obiectelor din ceramică, etc.
• În prezent întreaga omenire se bucură de ajutorul chimiei pentru asigurarea materialelor pentru producerea îmbrăcămintei, coloranților, detergenților, materialelor de construcție.
• Împreună cu fizica și matematica contribuie la producerea a noi materiale de construcție de mașini, avioane, rachete, calculatoare, telefoane mobile.
• Alături de biologie și farmacologie obține noi medicamente prin sinteză sau din surse naturale care să trateze cele mai grave boli cu care se confruntă omenirea.
• Oamenii de știință aprobă existența de ,,chimie între două persoane”, adică stabilirea unei conexiuni ce construiește sentimentul de dragoste și afecțiune dintre două persoane.
• Starea fizică și emoțională pozitivă este alimentată de lucrurile pe care doi oameni descoperă că le au în comun, sau uneori contrariile se atrag, o persoană fiind disponibilă să ofere dragoste, iubire, iar alta să primească. 

Sistemul periodic

Sistemul periodic numără 118 elemente chimice, dintre care 90 se găsesc în stare naturală (două lichide, 11 gaze şi 77 solide), iar alte 28 sunt artificiale.

Cândva, în viitorul apropiat, un nou metal alcalin va intra în Sistemul periodic al elementelor, mai cunoscut sub denumirea „Tabelul lui Mendeleev”. Este vorba despre elementul cu numărul atomic 119, creaţia chimistului german Christoph Düllmann, de la Centrul Helmholtz pentru Materiale  şi Energie din Darmstadt.

       Elementul cu numărul 119 ar marca începutul unui nou rând în tabelul lui Mendeleev.

PROIECT DIDACTIC

Clasa a IX-a

Profilul: Științe ale naturii

Profesor: Andrei Veronica

Unitatea de învățare: Reacții redox

Tema lecției: Elementul galvanic

Tipul lecției: Lecție de comunicare de noi cunoștințe

Competențe specifice

1.1. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat;

1.3. Explicarea observaţiilor efectuate în scopul identificării unor aplicaţii ale speciilor şi proceselor chimice studiate;

2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii;

2.2. Colectarea informaţiilor prin observări calitative şi cantitative;

3.3 Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor  pentru a lua decizii asupra materialelor/condiţiilor analizate;

4.1 Modelarea conceptelor, structurilor, relaţiilor, proceselor, sistemelor;

4.2 Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei;

5.2 Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător;

Obiective operaționale

O₁ - Să descrie  principiul de funcţionare al unei pile electrice;

O₂ - Să realizeze experimental un element galvanic si să indice rolul elementelor din montaj;

O₃-  Să modeleze ecuațiile proceselor chimice ce au loc la electrozi;

O₄ - Să reprezinte corect simbolul pilelor electrice;

O₅ - Să precizeze domeniile de utilizare în tehnică a pilelor galvanice;

O₆ - Să rezolve exerciţii şi probleme folosind noțiunile teoretice acumulate;

Strategia didactică

Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire şi cercetare, algoritmizarea, experimentul de laborator, modelarea, problematizarea.

Mijloace de învăţământ: manual, culegeri de probleme, fişe de lucru, laptop, acces la internet, videoproiector, reactivi  şi ustensile de laborator.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală,  individuală, în echipă.

Bibliografie: programa școlară, planificarea, manual de chimie clasa a IX-a, Editura LVS  Crepuscul, culegere de probleme clasa a IX-a.

Durata: 50 min.

Valori și atitudini

•  Respect pentru adevăr și rigurozitate;
•  Inițiativă personală, interes și curiozitate;
• Dispoziție de a considera ipotezele ca idei ce trebuie testate,
• Deschidere și dispoziție de a asculta părerile altora;
•  Interes pentru explorarea diferitelor modalități de comunicare, inclusiv pentru cele furnizate de TIC;
•  Aprecierea critică a raportului între beneficii și efectele indezirabile ale aplicării tehnologiilor;
•  Grija față de propria persoană, față de ceilalți și față de mediu.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Structura lecției	Conținut și sarcini de instruire		Strategia didactică	Modalități de evaluare
	Activitatea profesorului	Activitatea elevilor
I. Moment organizatoric	Se asigură condiții optime pentru buna desfășurare a lecției; Verificarea prezenţei elevilor, materialul didactic corespunzător;	Elevii vor avea pe bănci caietul, fișa de lucru, tableta PC/laptopul	Dialogul
II. Captarea atenției	Verifică temele scrise și face completări dacă există teme nerezolvate; Reactualizează cunoștințele despre procesele de oxidare și reducere	Elevii  notează în caiet indicațiile sau modul de rezolvare a problemelor. Răspund la întrebările recapitulative.	Conversația Problematizarea	Observarea sistematică a activității elevilor
III. Anunțarea temei	Scrie titlul pe tablă: Pile electrochimice Precizează obiectivele lecţiei.	Notează titlul lecţiei în caiete. Sunt atenţi la obiectivele lecţiei	Conversația
IV. Prezentarea conținutului și dirijarea învățării	Termeni sinonimi: pile galvanice, elemente galvanice; Repartizează elevilor fișele de activitate. Prezintă căteva noțiuni privind istoricul pilelor galvanice (Galvani. Volta); Definește pila galvanică (Zn-Cu), prezintă elementele componente, rolul lor; Realizează împreună cu elevii montajul elementului galvanic conform fișei de activitate, modeleză ecuațiile proceselor de oxidare de la anod și reducere la catod, stabilesc sensul de deplasare a curentului electric, modificările electrozilor, simbolizarea pilei. Pentru înțelegerea proceselor generatoare de curent elevii vizionează imaginile oferite de aplicațiile Web 2.0. http://escoala.edu.ro/labs/#57 http://www.xplora.org/ (anexez link-ul întreg mai jos)	Sunt atenţi la indicaţiile profesorului, cer explicaţii dacă este nevoie, efectuează experimentele, îndrumaţi de profesor, răspund la întrebări privind procesele observate, modificările la electrozi. Notează informațiile noi în caiete.Vizualizează imaginile oferite de aplicația Weeb 2.0. Notează în fişa de lucru observaţiile  şi concluziile.	Conversaţia euristică Descoperirea dirijată Experimentul Problematizarea Algoritmizarea Asaltul de idei Modelarea	Analiza răspunsurilor
V. Asigurarea feed-back-ului	Verifică fișele elevilor și corectează eventalele greșeli. Face aprecieri în legătură cu modul de lucru al elevilor.	Prezintă rezultatele activităţii experimentale Notează în fişa de lucru, ecuaţiile reacţiilor chimice şi concluziile.	Problematizarea Algoritmizarea	Aprecieri verbale
VI. Evaluare	Solicită elevilor să rezolve testul de cunoștințe oferit de aplicația Web 2.0. http://www.xplora.org/ Face aprecieri asupra participării elevilor la lecţie şi va nota elevii care au fost activi.	Elevii rezolvă testul oferit de aplicația Web 2.0 și ascultă aprecierile profesorului.	Problematizarea
VII. Tema pentru acasă	Realizarea unui  proiect, prezentat sub forma unei prezentări Power Point, cu tema:  „Baterii reîncărcabile”.   Elemente componente   Reacţii care se produc la electrozi  Domenii de utilizare Colectarea  şi reciclarea bateriilor uzate	Notează tema pentru acasă și indicațiile privind conținutul proiectului.	Descoperirea dirijată Asaltul de idei Modelarea	Notarea portofoliului

http://www.xplora.org/downloads/Knoppix/Xplora/Minza/pile/pile_ro/elemgalvanic.htm

http://www.xplora.org/downloads/Knoppix/Xplora/Minza/pile/pile_ro/test.html

FIŞA  DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

 

Experiment	Reactivi și ustensile	Modul de lucru	Ecuațiile reacțiilor chimice	Observații și concluzii
Pila Zn-Cu	- 2 pahare Berzelius - soluţie de ZnSO4 - soluţie de CuSO4 - soluţie de KCl - lamelă de zinc - lamelă de cupru - fir conductor - tub de sticlă în formă de U - întrerupător - voltmetru	Într-un pahar Berzelius turnați o soluție de sulfat de zinc de concentrație 1M, și cufundați în soluție o placă de zinc. Construiți în aceeași manieră un electrod de cupru. Se umple un tub în formă de U cu soluția saturată a unei sări (KCl). Capetele tubului se astupă cu dopuri de vată sau hârtie de filtru. Tubul numit punte de sare se introduce cu câte un braț în fiecare pahar.Între plăcile de cupru și zinc se conectează cu fire conductoare un voltmetru și un întrerupător. Închideți circuitul cu ajutorul întrerupătorului și observați acul indicator al voltmetrului	A(-)  Zn®  Zn+2 + 2e- Oxidare C (+)  Cu+2+ 2e-® Cu  Reducere Reacția generatoare de curent: Zn+ Cu+2® Zn+2 + Cu  Simbolul pilei:   Zn / Zn+2// Cu+2/Cu	La închiderea circuitului se observă deviaţia acului voltmetrului, deci apariţia unei diferenţe de potenţial Electrodul de Zn se „consumă”, iar electrodul de cupru se îngroaşă, depunându-se pe el, un strat de cupru. Voltmetrul indică 1,1V.